GHID INTRO FINANŢĂRI

Cine dă bani?

Finanţatorii.

Publici, privaţi sau donatori individuali, fiecare finanţator are felul său aparte de a organiza concursul de finanţare şi propriile criterii de evaluare a propunerilor de proiecte artistice. În primul rând, însă, fiecare are un alt scop pentru care oferă sprijinul financiar şi o altă misiune organizaţională. Nu în ultimul rând, fiecare finanţator este supus unui set de constrângeri specifice, de natură financiară, juridică şi de profil al activităţii, care pot reprezenta, după caz, avantaje sau potenţiale obstacole pentru ca proiectul tău artistic să fie selectat şi, ulterior, dus la bun sfârşit – raportul financiar şi cel narativ aprobate şi banii primiţi conform contractului iniţial.

Înainte de a începe să lucrezi la o propunere de finanţare, interesează-te de toate lucrurile de mai sus şi încearcă să iei legătura cu cineva care a primit deja finanţare. Cel mai bine ar fi să discuţi direct şi cu cineva din partea finanţatorului, să vezi în ce măsură propunerea artistică şi aşteptările tale cu privire la primirea şi cheltuirea banilor se potrivesc cu ceea ce poate oferi finanţatorul.

Cine poate primi bani?

Personalitatea juridică.

Dacă donatorii individuali oferă bani direct artiştilor, organizaţiile publice şi private, care reprezintă majoritatea finanţatorilor, nu o fac decât extrem de rar, şi doar pentru proiecte artistice simple: cercetare, rezidenţe, granturi pentru călătorii (aşa-numitele fonduri pentru mobilitate).  Din acest motiv, primul lucru pe care ar trebui să îl faci atunci când te gândeşti că vrei să aduci la viaţă ideea ta artistică, este să te alături sau să înfiinţezi o organizaţie. Aceasta poate fi o organizaţie non-guvernamentală sau o firmă. E important ce vei alege până la urmă, pentru că unii finanţatori dau bani doar ONG-urilor, sau doar firmelor. Interesează-te ce personalitate juridică ar fi mai potrivit să adopţi, pentru a face ce-ţi doreşti.

De ce se finanţează anumite lucruri, în anumite perioade, de către anumiţi finanţatori?

Scopul şi priorităţile finanţatorului.

Întrebarea poate părea maliţioasă, dar nu este. Odată înţelese raţiunea de fi, profilul de activitate şi constrângerile (să îl numi “spaţiul de joc”) specifice finanţatorului, devine firesc şi faptul că banii pe care acesta îi pune la dispoziţie se vor îndrepta cu precădere către anumite tipuri de proiecte, în defavoarea altora. Interesează-te care sunt scopul, obiectivele şi priorităţile declarate ale finanţatorului şi ale programului de finanţare pe care acesta l-a lansat, dar află şi care au fost proiectele susţinute de acesta în trecut. De multe ori alegerile care au fost deja făcute spun mai multe despre preferinţele finanţatorului şi, în acelaşi timp, te ajută să îţi faci o idee despre competiţia pe care e posibil să o întâlneşti. Realitatea e că multe organizaţii selectate revin anii următori cu noi propuneri la acelaşi finanţator.

Cum funcţionează un program de finanţare?

Ciclul de viaţă al programelor de finanţare.

În foarte puţine cazuri vei putea cere şi primi bani oricând doreşti pe parcursul anului. Acest lucru se întâmplă deoarece finanţatorii, cu precădere cei organizaţionali, şi dintre aceştia, cei publici mai ales, acţionează într-o manieră care ţine cont de un calendar şi de o planificare relativ riguroase, care depind şi de luarea unor decizii externe (de exemplu, votarea bugetului naţional la începutul anului calendaristic şi obligativitatea închiderii conturilor instituţiilor publice odată cu încheierea anului fiscal, în cazul instituţiilor publice). În plus, există un anumit ciclu al dezvoltării programului de finanţare, care presupune: planificarea, lansarea programului, depunerea cererilor de finanţarea, evaluarea şi selecţia cererilor de finanţarea, semnarea contractelor, implementarea proiectelor alături de monitorizarea acestora, depunerea rapoartelor intermediare şi finale narative şi financiare, evaluarea rapoartelor finale/succesul proiectului în raport cu propunerea agreată în contractul iniţial de finanţare şi decizia cu privire la plata tranşei finale, evaluarea programului de finanţare, regândirea programului pentru începerea unui nou ciclu de finanţare.

Este esenţial să afli care sunt  datele exacte până când se pot depune cereri de finanţare, când să anunţă proiectele selectate, când se semnează contractele, când şi cum vin banii. În acelaşi timp, este important să ştii când se rediscută priorităţile, condiţiile şi modalitatea de accesare a banilor (în limbajul finanţatorului acestea poartă numele de „norme metodologice” sau „regulamentul programului de finanţare”). Nu toţi finanţatorii vor discuta aceste lucruri cu beneficiarii lor, dar unii dintre ei o fac, fiind obligaţii prin lege (cazul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, care lansează consultări publice), sau deoarece doresc să îmbunătăţească modul de operare al programului, în sensul organizaţiilor culturale.

Ce se finanţează?

Proiecte şi activităţi eligibile.

Doar pentru că informaţia despre o nouă oportunitate de finanţare spune că se dau bani pentru proiecte artistice, nu înseamnă că orice idee pe care tu o consideri un proiect artistic va fi acceptată şi de către finanţator. Acest lucru ţine, pe de o parte, de ce se înţelege prin artă, dar pentru discuţia de faţă, acest aspect este cel mai puţin important. Ce contează însă enorm este să afli ce fel de proiecte doreşte să sprijne finanţatorul. Sunt proiecte în care este nevoie să aveţi ai parteneri organizaţionali sau nu, sau în care anvergura trebuie să fie internaţională, regională sau locală, şituaţii când finanţatorul are anumite priorităţi tematice (de genul, proiecte care încurajează dialogul intercultural), sau când orientarea sa este mai degrabă către artişi tineri sau vrea să sprijine prezentarea unor artişti consacraţi unor noi publicuri etc. Acordă atenţie şi la ceea ce finanţatorul spune explicit că NU doreşte să finanţeze. De exemplu, construcţia din temelii a unui nou muzeu îşi va găsi foarte greu un finanţator. Deşi nimic nu este imposibil.

În acelaşi timp, este posibil ca anumite tipuri de activităţi să nu fie eligibile, adică să nu îţi fie acceptate în bugetul de cheltuieli propus finanţatorului.

Dacă aceste lucruri nu sunt precizate în materialele de prezentare ale programului de finanţare, ia legătura cu finanţatorul. Presupunerile sunt recomandabile doar celor extrem de experimentaţi în accesarea respectivei finanţări, şi chiar şi aceştia sunt uneori suprinşi de schimbări subite în regulile de acordare şi cheltuire a banilor. Cel mai bine e să întrebi, orice nelămurire ai avea, chiar înainte de a începe să completezi primul rând al cererii de finanţare.

Pentru ce pot fi cheltuiţi banii?

Cheltuieli eligibile.

În „Ce se finanţează? Proiecte şi activităţi eligibile.”  am precizat câte ceva despre importanţa cunoaşterii a ce doreşte finanţatorul să sprijine. Mergând mai departe şi gândind de ce ai nevoie pentru a desfăşura activităţile, vei ajunge să ai o listă de lucruri şi acţiuni pe care cineva – plătit- va trebui să le obţină sau să le facă. Cu alte cuvinte, vei realiza aşa-numitul necesar al proiectului. De la transport, la chirie, închiriere de echipament, papetărie, materiale specifice, oameni pregătiţi să facă anumite lucruri (poate sunetişti, poate pictori, poate designeri, poate un contabil ), toate trebuie puse pe hărtie şi estimată valoarea lor în bani, suma pe care va trebui să o cheltuieşti pentru a le putea avea pentru proiectul tău. Este foarte important să confrunţi lista ta cu cheltuielile pe care finanţatorul declară că le va acoperi, urmărind atât valoarea, cât şi tipul lor. Este posibil, de exemplu, să se deconteze doar o parte din cheltuiala efectuată la achiziţia unui calculator sau este posibil ca această cheltuială să nu fie deloc acoperită!

Cum trebuie procedat pentru a intra în competiţia pentru bani?

Pregătirea şi depunerea propunerilor de finanţare.

Ai o idee. O pui pe hârtie, detaliezi activităţile, necesarul şi estimezi bugetul necesar pentru a o aduce la viaţă. Cauţi finanţarea. Pentru fiecare oportunitate identificată, te informezi cu privire la proiectele finanţabile şi selectate în trecut, datele calendaristice esenţiale, activităţile şi cheltuielile eligibile. Când ceva important nu e explicit, iei legătura cu finanţatorul şi te lămureşti. Te interesezi ce acte îţi trebuie la depunerea propunerii de finanţare şi începi să le pregăteşti. Scrii cererea de finanţare şi o depui la finanţator până la termenul limită indicat de acesta şi în condiţiile cerute.

Notă: Aştept cu plăcere completări, sugestii, diverse observaţii constructive. Ideea este de a oferi informaţii sumare şi utile celor care vor bani şi se gândesc să apeleze la o finanţare. Bineînţeles, acestea nu înlocuiesc un curs de scriere a cererii de finanţare sau de management de proiect.

Trimite sugestiile tale la banipentruarte @ gmail.com

%d blogeri au apreciat asta: