Despre statutul artistului – repere

Posted on Ianuarie 20, 2010

0


O hartă a reperelor legislative şi instituţionale menţionate ieri seară la întâlnirea “Arta în faţa legii”, iniţiată de Erwin Kessler în cadrul seriei “Arte marţiale”, şi altele utile discuţiei

27 octombrie 1980
UNESCO adoptă Recomandarea cu privire la statutul artistului. Sunt definiţi principalii termeni de lucru: artist şi statut, şi sunt menţionate principiile generale („spiritul” în care trebuie citite recomandările). Recomandările sunt adresate Statelor Membre ale UNESCO şi vizează acţiunile pe care acestea sunt încurajate să le ia în ce priveşte: vocaţia şi pregătirea artiştilor, statutul social al artiştilor, angajabilitatea, condiţiile de muncă şi de trai, organizaţiile profesionale şi cele sindicale, politicile culturale şi participarea.

Printre alte documente anexate Recomandării se găsesc articole din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Internaţională pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale.

Cea mai completă sursă de informaţii cu privire la statutul artistului, măsurile legislative adoptate în diferite ţări este Compendium – Cultural policies and trends in Europe, o iniţiativă a Consiliului Europei derulată în parteneriat cu ERICArts.

“The content of the Compendium cultural policy country profiles address the priority issues of the Council of Europe including those recently set by the Warsaw Summit of Heads of State (2005) and the Baku-Declaration (December 2008): cultural diversity, intercultural dialogue and social cohesion. The content of the Compendium includes also references to the emerging CultureWatchEurope – the Council of Europe’s cultural governance observatory function – by generating and reviewing policy standards in areas of concern to governments and society by providing data, information, knowledge, comparative and trend analyses, expertise, advice, and case studies. The country profiles also provide information on the historical development, present structure, legal framework, financial aspects and ongoing debates in cultural policies and trends. New indicators are constantly introduced to regularly monitor policy developments in Europe.

Compendium cultural policy country profiles are mainly drawn up and updated by independent cultural policy experts (i.e. „the authors”), in consultation with respective ministries. The information presented in the updated country profiles is derived from a variety of sources including research studies, governmental documents and reports by ministers and other key representatives, reports or manifestos of lobby/pressure groups, important statements from artists and cultural producers, from political campaigns, the media etc.”

Profilul României nu a fost actualizat din 2006, din păcate. Responsabilii de această actualizare sunt menţionaţi pe pagina Compendium. În România, corespondentul Compendium este Liviu Chelcea, director al Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii.

Tot pe situl Compendium găsiţi o listă de instituţii şi analize relevante pentru conturarea de politici culturale şi alte iniţiative legislative ce vizează statutul artistului.

O altă sursă de informaţii este Labforculture, proiect al Fundaţiei Culturale Europene, prin care se doreşte ca toţi cei care lucrează în cooperare culturală să aibă acces la informaţie de ultimă oră şi se încurajează explorarea utilizării tehnologiilor online de către sectorul cultural. În 2006, Labforculture a realizat o cercetare ce priveşte statutul artistului în Europa în urma Recomandării UNESCO din octombrie 1980 (vezi mai sus). Concluzia la care au ajuns este:

„Since then [UNESCO Recommendation, 1980], very few countries have translated these proposals into national, regional or local laws. This may be due, in part, to the lack of operational definitions that relate directly to the different national cultural policy, social and taxation frameworks. It may also be seen as a result of the profound changes in the working practices of artists, fuelled partly by new communication technologies and the emergence of the ‘culture industries’ or ‘creative industries’, which operate largely outside of the influence of governments (cf. Research in Focus section).”

O listă consistentă de analize şi rapoarte cu privire la statutul artistului în diferite ţări este oferită spre consultare şi analiză.

De altfel, una dintre ţările care a preluat aceste recomandări şi a emis o lege prin care este reglementat statutul artistului, Canada, a lansat în 2003 o anchetă cu privire la situaţia din alte ţări. IFACCA (International Federation of Arts Councils and Culture Agencies) a fost una dintre organizaţiile invitată să colaboreze în acest proces. Găsiţi pe situl IFACCA solicitarea canadiană, reacţii şi alte resurse.

Acum, în legătură cu situaţia din România, Uniunea Artiştilor Plastici a iniţiat în septembrie 2009 un Proiect de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de artist vizual pentru a fi dezbătut la nivel intern, acesta fiind punctul de plecare pentru dezbatere din 19 ianuarie de la ICR, şi şi-a asumat un studiu cu privire la statutul artistului în alte ţări, ca bază pentru elaborarea unui set specific de măsuri legislative pentru reglementarea situatia artistilor vizuali. Acest studiu se găseşte pe situl UAPPR, la secţiunea „Program – Dumitru Şerban” şi e alcătuit din următoarele lucrări (denumite „Documentaţia program”:

DREPTURILE ARTISTILOR IN SPATIUL CULTURAL EUROPEAN

BBK – ASOCIATIA PROFESIILOR

STATUTUL ARTISTILOR IN EUROPA CULTURA SI EDUCATIE

RAPORT PRIVIND STATUTUL SOCIAL AL ARTISTILOR

MOBILITATEA ARTIŞTILOR ŞI SECURITATEA SOCIALĂ

LEGEA STATUTULUI ARTISTULUI

POSIBILE FINANŢĂRI ACTUALE ŞI VIITOARE, INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

În afara acestora, mi se important să ştim care sunt instituţiile publice care au atribuţii cu privire la analiza, consultarea şi elaborarea de poltici culturale publice:

Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii:

(preluat de pe pagina „Despre CSCDC”)
Înfiinţat în 2005, CSCDC, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, contribuie la elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice din domeniul culturii. Politicile culturale trebuie adaptate la evoluţiile demografice, economice şi sociale din ultimii ani. În acest scop, CSCDC acţionează ca depozitar şi generator de date statistice, analize sociologice şi diagnoze economice de care au nevoie Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi alte instituţii publice. Misiunea Centrului este de a furniza analize şi date pentru politicile culturale ale Ministerului şi pentru publicul larg.
Obiective principale
• Să identifice, să evalueze şi să anticipeze nevoile culturale şi tendinţele de consum cultural;
• Să ofere consultanţă şi asistenţă specifică Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional;
• Să definească şi să monitorizeze politicile publice din domeniul culturii;
• Să producă date şi cercetări aplicate pentru proiecte eligibile finanţate de Uniunea Europeană;
• Să măsoare performanţa sectorului cultural la nivel strategic pentru Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional;
• Să evalueze sincronizarea dintre programele culturale şi publicul acestora.

Unitatea de Politici Publice, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
(preluat de pe pagina UPP – MCCPN)
La nivelul Ministerului Culturii şi Cultelor, Unitatea de Politici Publice a fost înfiinţată în luna ianuarie 2006 prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr.2010/2006, având structura unui compartiment în subordinea Secretarului General.

Unitatea de Politici Publice are atribuţii în domeniul elaborării, monitorizării şi evaluării politicilor publice, conform Hotărârii Guvernului nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central.

Atribuţii:
– asigură consultanţă departamentelor de specialitate din cadrul ministerelor în ceea ce priveşte elaborarea propunerii de politici publice;
– monitorizează respectarea procedurilor adoptate prin Hotărârea Guvernului nr.775/2005 în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor;
– asigură trimiterea propunerii de politici publice Unităţii de Politici Publice din cadrul Secretariatul General al Guvernului;
– elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la politicile publice iniţiate şi implementate la nivelul Ministerului Culturii şi Cultelor, în colaborare cu departamentele de specialitate.

Alte activităţi:
– asigură secretariatul grupului de management pentru elaborarea Planului Strategic al Instituţiei, conform Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr.2250/2007 pentru înfiinţarea Grupului de management pentru elaborarea planului strategic al instituţiei, emis de către ministrul culturii şi cultelor;
– oferă asistenţă administrativă şi expertiză grupului de management în vederea elaborării Planului Strategic al Instituţiei (PSI), potrivit Hotărârii Guvernului nr.1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central.

Posted in: sinteze/dosare